Despre anul 2013 se poate spune multe. În principiu, Republica Moldova a înregistrat mari succese în domeniul politic pe calea integrării europene. Despre cele mai importante evenimente, bune sau rele, voi încerca să expun pe scurt esenţialul, să sintetizez semnificaţia acestora pe linii mari.
Deşi se cunoaşte că Republica Moldova a intrat în 2013 cu stângul, în prima jumătate a anului înregistrându-se o serie de evenimente politice care au discreditat imaginea statului, odată cu depăşirea crizei politice Moldova a fost marcată şi de fenomene pozitive.
Voi relata în continuare, pe scurt, importanţa şi impacul acestora asupra "spectrului" Republicii Moldova. Le voi clasifica după data producerii lor.
1. Pădurea Domnească:
Fără îndoială, cel mai aprins discutat subiect al începutului lui 2013 a fost omorul omului de afaceri Sorin Paciu în cadrul rezervaţiei naturale "Pădurea Domnească", când mai mulţi oameni politici s-au aflat la o partidă ilegală de vânătoare. Luni de zile s-a tot investigat incidentul, până au găsit (sau nu?) adevăratul vinovat - fostul vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, Gheorghe Creţu.
Bineînţeles, unii dintre voi veţi spune că incidentul (omorul) a avut loc pe data de 23 decembrie a anului 2012, însă scandalul izbucnit a ţinut luni de zile, cam până în vara lui 2013.
2. Criza politică şi destrămarea AIE 2:
Drept consecinţă a vâlvei din "Pădurea Domnească", a avut loc un conflict de interese între partidele membre ale AIE 2 care a dus la destrămarea acestei alianţe. Astfel, la 13 februarie 2013, Vlad Filat a anunţat retragerea partidului pe care-l conduce din "Alianţa pentru integrare europeană 2". Dar cursa stângace, lipsită de îndemânare nu s-a terminat aici, aşa cum pe 5 martie, prin votul a 54 de deputaţi, guvernul condus de Vlad Filat a fost demis. Moţiunea de cenzură a fost înaintată de partidul lui Vladimir Voronin.
PCRM însă nu s-a oprit aici, ci a ştiut foarte bine cum să se folosească din plin de situaţie. Pe 25 aprilie, împreună cu deputaţii liberal-democraţi au votat pentru demiterea lui Marian Lupu din funcţia de speaker al parlamentului. Din totalul de 79 de voturi acordate, 76 de deputaţi au votat "PENTRU", şi doar 3 au fost împotrivă. Amintesc că liberalii şi democraţii s-au abţinut de la vot motivând că acest act este unul ruşinos pentru viitorul democratic al Republicii Moldova.
3. Parafarea Acordului de Asociere:
Trecând, totuşi, peste evenimentele mai puţin glorioase ale Republicii Moldova, cea mai mare realizare a anului 2013 pentru cetăţenii acestei ţări, a fost parafarea Acordului de Asociere la Vilnius. După lungi dezbateri televizate, nelinişti ale mass-mediei naţionale, acest acord a fost, într-un fericit final, parafat. Spun "nelinişti", pentru că după anularea semnării acordului de către Kiev, în presa noastră s-a cultivat o temere că vom apuca aceeaşi soartă ca şi Ucraina în legătura cu Summitul de la Vilnius, deci că vom fi nevoiţi să cedăm presiunilor de la Kremlin.
Cu ocazia parafării s-au desfăşurat şi ample activităţi în centrul capitalei. Cu ajutorul Primăriei, în Chişinău au fost abordate drapele tricolor şi ale Uniunii Europene, iar spre seară a avut loc un concert muzical pro-european.
4. "Oficializarea" limbii române:
Ţin minte foarte bine când în ajunul lui 5 decembrie toată presa scrisa despre cea avea să decidă Curtea Constituţională cu privire la articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova. În mod firesc, o bună parte susţineau că nu se va schimba nimic, că "limba moldoveneacă" tot "moldovenească" va rămâne. Acest pesimism, trebuie să recunosc, mă învăluia şi pe mine, până când...
Până când am aflat că grijile mele erau zadarnice. În ziua aceea (5 decembrie), când am citit presa, am rămas puternic surprins. A fost vorba despre o surprindere, cum să mă exprim... prea puţin spus "plăcută".
Deşi urăsc să fac asta, le mulţumesc liberalilor Mihai Ghimpu, Valeriu Muntean, Corina Fusu, Boris Vieru, Gheorghe Brega şi liberal-reformatorului Ana Guţu pentru sesizările depuse la Curte. Cred că, fiecare dintre politicienii enumeraţi, au meritat câte o mulţumire, pentru că cine ştie cât putea să mai ţie această nedreptate.
Ţin să reamintesc că, hotărârea din data de 05.12.2013 luată de Curtea Constituţională, s-a sprijinit pe ideea prevalării declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova, în care se menţionează clar: popor român - limba română.
5. Constituirea PLR:
Nu mai puţin important a fost constituirea noului partid PLR - Partidul Liberal Reformator. Oficial, acesta a fost "fondat" pe data de 15 decembrie în cadrul Congresului I de Constituire la Palatul Naţional "Nicolae Sulac". Cadoul pe care l-a primit acest partid în ajunul Anului Nou a fost înregistrarea acestuia la Ministerul Justiţiei, act prin care partidului i s-a asigurat o temelie juridică.
Istoria formării acestui partid este una lungă. Totul a început de la scandalul din interiorul Partidului Liberal. Pe 12 aprilie, 31 de membri ai PL s-au reunit în cadrul Consiliul de Reformare a Partidului Liberal. Aceştia din urmă au cerut convocarea congresului extraordinar al partidului şi alegerea lui Dorin Chirtoacă preşedinte al PL. În următoarea zi, Ghimpu a exclus mai mulţi deputaţi din partid.
Pe 21 iunie a avut loc Adunarea Generală a Consiuliului de Reformare a Partidului Liberal, unde s-a decis formarea unei noi formaţiuni politice cu doctrină liberală. Pe 1 august la Chişinău a avut loc prima şedinţă a Consiliului de Constituire a Partidului Liberal Reformator.
După părerea mea, nu există mari şanse ca acest partid să treacă pragul parlamentului după următoarele alegeri anticipate. Aceeaşi idee este susţinută şi de marea parte a mass-mediei.
Poate au mai fost şi alte evenimente importante, pe care le-am trecut cu vederea. Însă principalele cinci care m-au marcat cel mai mult, pe mine personal, au fost anume cele enumerate mai sus. Să sperăm că anul acesta vom avea parte de mai puţine rele în alte politicii, şi dimpotrivă - de mai multe bunuri.
Long live, Moldova!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu